Secuii au cerut autonomie in linişte

Miercuri, 15 Martie 2006

Imprimare

Circa 4.000 de maghiari au ascultat ieri la Odorhei, într-o linişte pe care săptămâna trecută n-ar fi prevestit-o nimeni, manifestul care cere pe lângă autonomie pentru secuime şi ştergerea din Constituţie a sintagmei de stat naţional. Şi în maghiară, şi în engleză, secuii au cerut paşnici "dreptate pentru Transilvaniaa".

Cine aştepta ieri-dimineaţa cu sufletul la gura să vadă ce revendicări vor avea secuii de ziua lor, tot se alegea cu câteva indicii citind bannerele aflate deasupra pieţei din centrul oraşului. "Autonomie Ţinutului Secuiesc-Libertate Secuilor" sau "Carta ONU-autodeterminarea e dreptul tuturor popoarelor", scrise în maghiară, română şi engleză, spuneau că manifestul conceput de Consiliul Naţional Secuiesc nu ţinteste doar urechile României, ci şi pe cele ale Europei.

Fiecare grup de participanţi care venea din oricare judeţ al Transilvaniei ori din Ungaria era dotat cu arme culturale expert agitate în aer în lupta pentru autonomie: un steag secuiesc sau unguresc, o hartă a Ungariei Mari sau o pancarta cu "Dreptate pentru Transilvania" şi "Suntem aici de o mie de ani", în maghiară, dar şi în engleză.

"Să mi se zică secui, de aia vreau autonomie"

Un bătrân de 70 de ani, îmbrăcat într-o uniforma de husar roşie ca o inimă de catifea, cu flori de plastic la pălărie, era mascota unui grup din Sf. Gheorghe. "În armată, la Roman, eram bozgor, dacă mă duc în Ungaria sunt român. Vreau să mi se zică secui, de aia vreau autonomie", spune un electrician bătrân din Cristuru Secuiesc.

Un secui cu o mustaţă patriotică şi cu palton de postav vrea să precizeze din capul locului ca drepturile pentru secui nu-s în detrimentul românilor: "Eu am mulţi prieteni români şi la piaţă, când mă duc să cumpăr un porc, prefer să-l iau de la un român, ca e mai corect şi mi-l dă cu inimă mai bună", argumentează el. Cei mai radicali erau nişte puşti din Ungaria, îmbrăcaţi în geci kaki cu steagul Ungariei pe mânecă: "Nu stau de vorba cu România".

Ţinutul Secuiesc, condiţie de aderare!

Adunarea secuilor a ascultat discursul primarului Szász şi pe cel al episcopului Tőkés într-o tăcere întreruptă doar de aplauze, după care a urmat mult aşteptatul manifest, citit de preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Csapó József.

Manifestul cere autonomie pentru secuime şi libertate pentru secui, dar şi ca Parlamentul României şi Statul Român să garanteze tuturor naţiunilor care trăiesc în România drepturi egale, aşa cum s-a proclamat la Alba-Iulia la 1 decembrie 1918, şi sa fie scoasa din Constituţie sintagma de stat naţional.

Totodată, manifestul mai cere UE să impună autonomia Ţinutului Secuiesc drept condiţie de aderare pentru România.

Principiul maghiar al taberelor comunicante

Ieri, secuii au sărbatorit 15 martie la doua capete: simpatizanţii UDMR-ului în "Parisul Secuimii", Târgu Secuiesc, iar "opoziţia" cu 150 km mai la vest, la Odorhei. Pentru a putea face faţa, pe tărâmul discursurilor, adversarilor de la CNS, Markó Béla a cerut autonomie cu câteva ore mai devreme decât ei şi a plusat: "Cine e funcţionar aici şi nu ştie maghiară să o înveţe. Avem nevoie de autonomie, ne trebuie şi autonomia Ţinutului Secuiesc", a declarat el în aplauzele mulţimii.

Ca să fie sigur că le ia faţa celor de la CNS, UDMR a depus pe muteşte coroane de flori la monumentul din centrul Odorheiului, la o oră la care CNS-ul şi ziariştii aflaţi în oraş se spălau pe dinţi, la 8.00 dimineaţa. La Odorhei, după discursul primarului Szász, a vorbit pastorul Tőkés, care, paradoxal, după ce cu o seară înainte ţinuse un discurs politic în biserică, a folosit multe pilde din Biblie la manifestaţie. Punctul culminant al adunării a fost citirea manifestului a cărei formă e mult mai moderată decât o anunţa poziţia anterioară a CNS-ului.

Sursa: Cotidianul